Ziar
De la MediaPedia.ro
Ziarele sunt publicaţii tipărite cu un sumar care constă în ştiri şi articole de opinie, la care se adaugă în epoca modernă inserturile de mică şi mare publicitate. Termenul de ziar implică (măcar etimologic) apariţia cotidiană, dar în sens larg se foloseşte uneori şi pentru publicaţii cu o altă apariţie, în timp ce pentru publicaţiile zilnice se foloseşte termenul mai precis de cotidian.
Cuprins |
Tipuri de ziare. Formate
Ziarele se pot clasifica în mai multe moduri. Pot fi ziare cu plată sau gratuite (freesheets, o invenţie de dată recentă), iar după poziţionare şi sumar se poate vorbi de următoarele categorii:
- quality (serioase, de referinţă) - presa tradiţională, cu informaţii politice de interes general, un ton serios şi o punere în pagină
- tabloide (bulevardiere, de scandal) - ziarele cu informaţii mondene şi despre vedete
- de sport - au ca principală tematică, în România şi nu numai, fotbalul
- business (economice) - ziare quality cu tematica omonimă.
În funcţie de format, ziarele se clasifică în:
- broadsheet
- berliner
- tabloid
Primele ziare
Conform World Association of Newspapers, anul de naştere al ziarului este 1605, cel a apariţiei Relation aller Fürnemmen und gedenckwürdigen Historien (aprox.: Colecţia tuturor ştirilor memorabile şi demne de atenţie), publicaţie care i se datorează lui Johann Carolus [1]. Anterior, în timpul domniei lui Iulius Cezar (49 î.Hr-44 î.Hr), în pieţele Romei erau prezentate diferite anunţuri oficiale, dăltuite în piatră sau metal, sub numele de Acta Diurna.
Primul ziar realizat după o formula modernă, care include veniturile din publicitate, este considerat La presse al lui Emile de Girardin, apărut în 1836. Preţul scăzut al ziarului permitea distribuţia largă, iar La presse a tipărit printre altele, în foileton, romane de Honoré de Balzac.
În România, primul ziar atestat în limba română este Curierul românesc, care i se datorează lui Ion Heliade Rădulescu şi a apărut în aprilie 1829 în Ţara Românească, la Bucureşti. În vara aceluiaşi an, a ieşit de sub tipar Albina românească a lui Gheorghe Asachi, iar în 1838, în Ardeal, apare Gazeta de Transilvania a lui George Bariţiu.
Ziare româneşti contemporane
Majoritatea cotidienelor centrale tipărite în România, în 2009, aparţin Celor cinci mari din piaţa media românească. Site-ul Biroului Român de Audit al Tirajelor, BRAT.ro includea, la data iniţierii acestui articol, un număr de 15 titluri auditate, distribuite contra cost, cu un tiraj total de 897.691 de exemplare vândute, în medie, pe apariţie, în decursul lui 2008. Topul pe acest an era următorul[2]:
| Titlul | Proprietarul | Tipul | Vânzări medii |
|---|---|---|---|
| Libertatea | Ringier Romania | tabloid | 228.141 |
| Click! | Patriciu | tabloid | 134.298 |
| Cancan | Cancan Media | tabloid | 100.560 |
| Gazeta Sporturilor | Voiculescu | sport | 93.305 |
| Jurnalul naţional | Voiculescu | quality | 61.514 |
| PRO Sport | Sârbu | sport | 55.731 |
| România liberă | Adamescu/WAZ | quality | 53.176 |
| Evenimentul zilei | Ringier România | quality | 48.659 |
| Adevărul | Patriciu | quality | 37.914 |
| Gândul | Sârbu | quality | 22.847 |
| Cotidianul | Vîntu | quality | 17.531 |
| Ziarul financiar | Sârbu | business | 16.538 |
| Ziua | Ziua | quality | 14.240 |
| Business Standard | Vîntu | business | 8.184 |
| Gardianul | Best Media Press | quality | 5.053 |
| Total piaţă | 897.691 |
Pe lângă aceste titluri, în România se mai tipăreau un număr de 56 de cotidiene locale şi regionale şi două ziare gratuite, Adevărul de seară şi Curentul. La toate titlurile de mai sus se adaugă cotidiene neauditate de BRAT, ca Financiarul, aparţinând familiei Voiculescu.
Linkuri externe
- Pdf (facsimil) cu Relation aller Fürnemmen und gedenckwürdigen Historien pe Biblioteca Digitale
- Introducţie la Dacia literară, de Mihail Kogălniceanu, pe Wikisource
- BRAT.ro, site-ul Biroului Român de Audit al Tirajelor.
Referinţe
- ↑ Informaţie disponibilă pe site-ul WAN, la http://www.wan-press.org/article6476.html
- ↑ Cum să devii un Nimeni: mecanismele notorietăţii, branduri personale şi piaţa media din România', de Iulian Comanescu, Editura Huamnitas, 2009, Capitolul 3: Polii de putere şi jocurile din media clasică
